banner
 

română english francais russian italiano

 
Google  
 
 
   
free counters  

 

 

 

„Nu-i bine să-ţi îngrădeşti ţara cu sârmă ghimpată…”

1. Costuleni, două sate gemene (Irina Codrean) 
       - Costuleni, judeţul Iaşi 
       - Costuleni, raionul Ungheni 
2. Costulenenii au construit un pod peste Prut. Deocamdata, unul virtual (Lucia Bacalu)
3. Costulenii de pe ambele maluri ale Prutului construiesc poduri de colaborare (DECA-press)


 

Costuleni, două sate gemene

Regimul Rusiei ţariste, cel sovietic şi cel comunist contemporan au trecut cu sârma ghimpată prin inima unei localităţi din raionul Ungheni, situată pe ambele maluri ale Prutului.

Costuleni, judeţul Iaşi

Comuna Costuleni din judeţul Iaşi, România, nu se deosebeşte cu nimic de satul geamăn din R. Moldova. Aici, oamenii vorbesc cu acelaşi accent moldovenesc, poartă aceleaşi nume şi trăiesc în case identice cu cele din stânga Prutului.

 

  Pe drumurile de ţară, pe alocuri hopuroase, oamenii se grăbeau la ruta spre Iaşi. Întâlnindu-se, cumetrii îşi dădeau bineţe, vorbind cu accent moldovenesc. „Buna ziua, cumătră! Ce mai faci?”, întreabă o femeie pe alta. „Mânţănesc, n-am de ce să mă jălui”, răspunde cealaltă, după care adaugă: „Da la ’neata cum e?” 
  Mergând pe ulicioarele comunei, întâlnesc o bătrână, care, fără a ezita, mă întreabă pe cine caut. Auzind că sunt din Basarabia, Alexandrina Zaharia mă cuprinde şi mă sărută pe ambii obraji, strigând de bucurie: „O, din Basarabia! Doamne, că tare demult n-am întâlnit pe cineva de dincolo. În tinereţe, ne plimbam deseori peste Prut, dar acum nu ne ajung bani pentru bilete”, spune mătuşa, lăcrimând de nostalgie. 
  Costuleneanca nu m-a lăsat în pace, până când n-am acceptat invitaţia să merg la ea acasă. Gospodăria pensionarei este mică, modestă, construită într-un stil rustic. După felul cum arată, înţelegi că femeia păstrează tradiţiile şi obiceiurile vechi. În odăi, pe jos - ţoale ţărăneşti, iar pe pereţi - în loc de covoare persane, prosoape ţesute chiar de dânsa. 
  „Noi trăim mai simplu, nu ca în satele basarabene - cu castele. Dar este şi la noi o mahala mică unde trăiesc familii tinere care şi-au construit case europene din banii câştigaţi peste hotare. Ceilalţi trăim mai simplu, că nu avem posibilitate să ne ducem în Italia la lucru, că şi aşa sunt mulţi români acolo”, spune bătrâna. 
  În doi timpi şi trei mişcări mătuşa s-a pus pe gătit o mămăligă, pe care mi-a servit-o cu brânză proaspătă de oi. Ea mi-a spus: „Comuna noastră este vestită în România datorită consumatorilor ei de mămăligă. La noi, mămăliga e partea sfântă a mesei. O facem după o reţetă specială, moştenită de la străbunici. În comună, oamenii cultivă mai mult porumb, fasole şi legume. Câteva familii ţin vite, oi şi produsele lactate le vând la piaţă. Suntem nişte oameni simpli, dar fericiţi, şi nu avem de ce să ne plângem”, spune Alexandrina Zaharia în timp ce răstoarnă mămăliga pe un fund de lemn.

Fraţi pe veci

  Împreună cu bătrâna, am făcut o plimbare prin comună. La altă margine de sat, pe o bancă, vreo doi bătrâni îi blamau pe cei care i-au făcut de ruşine în Italia, încercând să ghicească ce-i aşteaptă pe români. După ce le-am fost prezentată, ei au lăsat discuţia şi m-au înconjurat. Au început să-mi povestească, nostalgic, cum e viaţa costulenenilor. „E necaz şi pe la noi… Anul acesta, n-a plouat şi n-am strâns niciun bob de fasole. Iar viaţa se scumpeşte… ”, spune Nicolae Guţâleac. 
  „Ei, da-n Basarabia pensia e mult mai mică… Ne descurcăm şi noi cum putem. Ce-i drept, în oraşe oamenii o duc mai bine. Dar spune: la voi, tot Voronin e la putere? Nu ştiu ce-i în mintea omului ista, se tot leagă de români. De fapt, ce mă mai întreb, doar e comunist şi n-ai ce-i face…”, dă o altă mătuşă din mână, a lehamite. 
  Întâlnirea cu o basarabeancă le-a stârnit multe amintiri pensionarilor, fiecare dintre ei povestindu-mi ba de un prieten, ba de o rudă din Costuleniul nostru. În copilărie, Alexandrina Zaharia avea în satul de pe malul stâng al Prutului o prietenă. Fetele deseori se jucau pe locul unde acum este frontiera. Părinţii lor îşi făceau vizite mereu, până când a apărut graniţa pe Prut. Sovieticii le-au spulberat prietenia… 
>  „N-am văzut-o de un car de ani. De fapt, nici nu-mi amintesc cum o cheamă. Cred că o fi murit, că eu îs bătrână, d’apoi ea”, spune mătuşa.
  Nicolae Guţâleac regretă că niciodată n-a fost în R. Moldova, deşi îşi doreşte mult să viziteze satul geamăn de care îl leagă o relaţie de rudenie. Bărbatul nu poate să se deplaseze peste Prut fiindcă la vamă trebuie să prezinte 300 de euro, prea mult pentru dânsul. 
  „Pe timpuri, ne scăldam în acelaşi râu şi ne bronzam sub acelaşi soare. Înainte, Prutul despărţea două mahalale, dar astăzi - două ţări… Sovieticii ne-au despărţit, mai întâi - prin graniţă simplă, apoi au pus şi gardul de sârmă ghimpată. De atunci, costulenenii basarabeni vin mai rar în România, cu timpul s-au înstrăinat neamurile”, zice bărbatul cu faţa arsă de soare şi mâinile bătătorite.

„Discuţii” peste Prut

  „Pe vremea când eram în aceeaşi ţară, prin ’37, bunelul a cunoscut o basarabeancă pe nume Maria. Atunci, cei din satul geamăn treceau cu barca deseori peste Prut, veneau la şezătoare. Tinerii jucau câte o horă, se peţeau chiar aici, pe graniţă. Pe atunci, Costuleniul era un sat mare, cu trecere liberă dintr-o parte în alta. Flăcăii şi fetele îşi găseau perechi peste râu. Se întâlneau - când pe-un mal, când pe celălalt - la joc, la cumătrii, la nunţi. Nimănui nu-i trecea prin cap să pună la îndoială faptul că suntem acelaşi popor. Pe bunica, bunelul Ion a cerut-o de mireasă cu-n ţol, că aşa era obiceiul pe atunci. Apoi, s-au mutat cu traiul aici. Peste ani, rudele din Basarabia au dispărut”, povesteşte bărbatul. 
  Astăzi, Nicolae Guţâleac se „întâlneşte” cu amicii din satul de peste Prut doar vara, când merge să prăşească terenul situat aproape de frontieră. Cu basarabenii vorbeşte doar prin semne, căci apa le „înghite” cuvintele şi nu se aud. 
  „Ne fluturăm din mâini, în semn de bineţe. Apoi, eu ridic mâna în sus, în semn că-l întreb ce mai face. Dacă omul îmi arată două degete, înseamnă că e bine”, spune bărbatul în timp ce-mi arăta „cuvintele” pe care le foloseşte în timpul „discuţiilor” cu cei de peste Prut. 
Bătrânii din comună spun că, pe timpuri, costulenenii basarabeni veneau deseori în satul lor ca să vândă produse agricole, basmale şi haine. Astfel, între localnici se legau relaţii strânse de prietenie şi rubedenie. Peste Prut exista un pod, care unea cele două sate…

Prietenie legată de şah

  În octombrie curent, Valeria Popa, profesoară de istorie, şi-a făcut câţiva amici în satul cu acelaşi nume de peste Prut. Prietenia cu un dascăl de la şcoala din Costuleni, Ungheni, s-a legat la o partidă de şah, în care a învins „amiciţia”. 
  „Pentru prima dată am trecut Prutul. Mă bucur că, după decenii de despărţire, oamenii au păstrat aceleaşi tradiţii şi obiceiuri. Pentru a reuni satele, am propus să organizăm o vizită de studiu de o zi pentru elevii din Costuleni, Ungheni la şcoala din comuna Costuleni, judeţul Iaşi. Ulterior, şi bătrânii din cele două localităţi se vor întâlni, în cadrul aceluiaşi proiect. Sperăm ca să putem reface prietenia pierdută din cauza regimurilor antiromâneşti. Am auzit că, la Ungheni, s-a luat decizia de a lichida gardul de sârmă ghimpată de pe Prut. Este o iniţiativă bună, deoarece nu-i bine să-ţi îngrădeşti ţara cu sârmă ghimpată. Din cauza frontierei, relaţiile între satele gemene s-au pierdut. Ea trebuie să fie deschisă, iar autorităţile române trebuie să le permită moldovenilor să vină în România fără vize. Vreau să ne cunoaştem mai bine, ca, în final, să nu mai spunem Costuleniul românesc sau Costuleniul moldovenesc, ci simplu - Costuleni”, spune Valeria Popa. 
  Viceprimarul de Costuleni, Dumitru Harabagiu, este ferm convins că, în cel mai scurt timp, localităţile gemene se vor uni cu ajutorul proiectelor transfrontaliere. „Este un început în vederea restabilirii relaţiilor de rudenie şi prietenie dintre cele două sate. Am acumulat experienţă de la localnici şi de la fermierii din Costuleniul de peste Prut. Vom face tot posibilul ca să ajungem un singur sat, aşa cum am fost cândva”, conchide viceprimarul.

Costuleni, raionul Ungheni

  În urmă cu două secole, râul Prut despărţea două mahalale ale satului Costuleni, astăzi însă separă două state. În 1812, Imperiul Rus a despărţit chiar şi soră de frate, iar în 1944 comuniştii au distrus orice dovadă că Costuleniul a fost o localitate unitară, cu aceeaşi vatră, cu aceeaşi moşie. Gardul de sârmă ghimpată de pe Prut a îndepărtat pentru zeci de decenii costulenenii de pe cele două maluri ale râului. Abia acum, după ani de uitare, oamenii din localitatea despărţită în două sate gemene încearcă să se unească, restabilind trecutul furat de regimurile ţarist şi sovietic. 
  În Costulenii din Basarabia relaţiile bilaterale dintre R. Moldova şi România sunt un subiect de discuţie la orice sărbătoare. Chiar şi în ziua în care se dădea în exploatare un apeduct local, sătenii şi-au amintit de vecinii lor de peste Prut. „Iaca, la noi se trage apă, dar sărmanii români au probleme. Le-au secat toate râurile şi oamenii mor de sete”, spune Natalia Chirinciuc. 
  „Suntem vecini şi ar trebui să-i ajutăm cumva. De aici îi vedem ca în palmă. La noi, avem multe familii în care unul din soţi este cetăţean român cu acte în regulă. Pe noi ne interesează mult ceea ce se întâmplă şi dincolo de Prut. Problemele lor ne afectează şi pe noi”, spune o altă femeie. 
  Mergând pe stradă, dintr-o curte aud la radio discursul antiromânesc al preşedintelui Vladimir Voronin. Gazda, indignată, spune: „Iarî se ia de capul românilor. Ce nu-i mai convine? Oamenii o duc mai bine, că sunt în Uniunea Europeană, dar noi ne băgăm tot mai adânc în comunism…”.

Fără rude

  Până în ianuarie 2007, viaţa locuitorilor din Costuleni depindea de România. Majoritatea localnicilor câştigau un ban din comercializarea fructelor şi legumelor la Iaşi. Totodată, din ţara vecină costulenenii aduceau alte produse pe care le vindeau în sat. Acum, însă, situaţia s-a schimbat în rău pentru mulţi. Vizele au pus alt rând de „sârmă ghimpată” pe Prut. 
  Unii costuleneni n-au fost deloc în partea cealaltă de râu, puţini îşi mai amintesc de prietenii sau de rudele de peste Prut. Doar o mână de oameni, care au cetăţenie română, traversează frontiera fără probleme… 
  „Multe familii au solicitat redobândirea cetăţeniei române, dar aşteptarea e prea lungă... Chiar dacă unii localnici au rude îndepărtate în comuna Costuleni din judeţul Iaşi, acest lucru nu-i avantajează cu nimic”, susţine Ion Ciocanu. 
  Satul trăieşte cu problemele sărăciei actuale. Doar câţiva localnici, mai ingenioşi, au investit banii câştigaţi peste hotare în afaceri. Unul dintre ei este Elena Prepeliţă, care şi-a deschis aici un magazin de materiale pentru construcţii. Deşi localitatea numără circa 3000 de oameni, patroana susţine că, pe lună, vinde marfă în valoare de 200.000 de lei. „Oamenii construiesc permanent, fac renovări şi au nevoie de vopsea, clei, tapete etc. Mulţi lucrează în alte ţări şi trimit banii acasă”, spune Elena Prepeliţă.

Bătrânii, „puşculiţa” cu amintiri

  Astăzi, puţini săteni ai Costuleniului basarabean ştiu că de localitatea de dincolo de Prut, tot Costuleni, îi leagă acelaşi trecut. Sovieticii au reuşit să le inoculeze convingerea că nu au nimic în comun cu ţara vecină. 
  „De la bătrâni am aflat că, pe timpuri, am fost împreună, dar acum nici habar nu avem unii de alţii. Se spune că sunt familii care au rude îndepărtate peste Prut, dar cum să le mai găseşti?”, întreabă Elena Butnaru, o femeie trecută de prima tinereţe. 
  Ion Ciocanu, consultant local în agricultură, spune că frontiera de pe Prut a afectat relaţiile cu costulenenii din România. Ultima dată rudele s-au întâlnit la Podul de Flori. De atunci nu s-au mai văzut. 
  „Bătrâni care au mai avut verişori în Costulenii de dincolo au murit şi nu mai ştim cine şi cu cine este rudă, că neamuri suntem toţi de când există pământul românesc. Noi, costulenenii basarabeni, înţelegem că relaţiile cu cei de peste Prut trebuie restabilite, iar primul pas va fi lichidarea gardului de sârmă ghimpată”, spune Ion Ciocanu.

Forţaţi să-şi lase casele

  Deşi era copil, moş Constantin Timofte îşi aminteşte bine cum armata roşie s-a instalat pe malul Prutului. Soldaţii sovietici au aruncat în aer podul de lemn care unea cele două sate gemene, despărţind pe veci rude, prieteni şi iubiţi. Unii săteni au plecat dimineaţă în România pe pod, iar la întoarcere au găsit numai ţăndări şi au rămas ani de zile la rudele de pe malul drept al râului. Apoi, comuniştii au arat malul Prutului, amplasând de-a lungul apei pichete de grăniceri. Costulenenii nu se mai puteau apropia de râu, fiind ameninţaţi cu moartea de soldaţii ruşi. În scurt timp, familia Timofte a fost forţată să-şi abandoneze locuinţa.
  „Părinţii mei erau avuţi, iar gospodăria noastră se-ntindea pe malul Prutului. Casa părintească era la doi paşi de râu. În 1944, sovieticii ne-au ordonat să părăsim locuinţa şi averea agonisită de-o viaţă. De ce? Pentru a ridica prin curtea noastră gardul de sârmă ghimpată… Nimeni nu se mai apropia de sârmă, de frică să nu fim ucişi. Nu era suficient că la fiecare colţ stăteau grăniceri cu feţe înăcrite, au mai conectat gardul de sârmă la curentul electric şi la sistemul de alarmă. De atunci, nu am mai călcat pe malul Prutului….”, zice pensionarul, de 74 de ani, privind cu nostalgie spre râu.

Iarăşi împreună

  Directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Ungheni, Vasile Iucal, susţine că, din timpuri străvechi, Costulenii de pe ambele maluri ale Prutului au fost o localitate unitară. Satul a fost despărţit de tragicul eveniment din 1812, când Moldova a fost frântă în doua de Imperiul Rus. „Totuşi, costulenenii de aici şi cei de dincolo au păstrat aceleaşi tradiţii şi obiceiuri. Chiar şi legenda de fondare a satului este aceeaşi în ambele localităţi”, spune directorul. 
  Pentru a restabili trecutul furat de sovietici, în anul curent localităţile gemene s-au reunit, pentru o zi, graţie unui proiect finanţat de Biroul de Cooperare Tehnică al Germaniei. Deocamdată, în Costuleniul basarabean au venit costulenenii de peste Prut. „Am încheiat câteva acorduri de colaborare între şcolile şi agenţii economici din ambele localităţi. Vom construi un nou „pod” peste Prut, astfel ca diferenţele dintre cele două localităţi să dispară”, a declarat Veaceslav Obor, primarul de Costuleni. 
  Eudochia Viziru, directorul Agenţiei de dezvoltare regională şi integrare europeană Ungheni, iniţiatorul proiectului de reunire a celor două localităţi, ne-a declarat că s-a propus ca, în viitorul apropiat, costulenenii de pe cele două maluri ale Prutului să organizeze un meci amical la fotbal, apoi să fie vernisată o expoziţie cu lucrări ale meşterilor populari. „Avem multe idei şi sperăm ca, prin aceste activităţi, să restabilim ceea ce am pierdut cândva”, afirmă Eudochia Viziru.

Irina Codrean
vineri, 9 noiembrie 2007

sus
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Costulenenii au construit un pod peste Prut. Deocamdata, unul virtual

  După zeci de ani de uitare, locuitorii celor doua sate cu acelasi nume, Costuleni, situate pe o parte si alta a Prutului, au decis sa-si intinda mana. 
  Pentru prima oara, au facut-o cu un an in urma, cand o delegatie din Costuleniul de peste Prut a facut o vizita la Costuleniul de aici. “Era vorba, avea sa mentioneze Dumitru Harabagiu, viceprimarul comunei Costuleni, judetul Iasi, ca si o delegatie din celalalt Costuleni sa vina la noi. Dar… ne impiedica vizele si timpul”. 
  Pe 16 octombrie a.c., costulenenii de peste Prut au descins din nou la fratii lor. Vizita respectiva a fost posibila gratie unui subproiect al Proiectului “Suport regiunii de frontiera Ungheni, Republica Moldova – Romania”, finantat de Biroul de Cooperare Tehnica al Germaniei. 
  “Avem de facut foarte multe lucruri in continuare, a subliniat Eudochia Viziru, directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala si Integrare Europeana Ungheni, initiatorul si animatorul acestui eveniment”. E vorba de acorduri de colaborare intre scoli, intre agentii economici. E vorba – de ce nu? – de construirea unui pod peste Prut. 
  “Suntem ultima generatie care am putea intregi cele doua maluri ale Prutului. Cei ce vin dupa noi au deja alte preocupari si nu prea stiu ce s-a intamplat cu stramosii lor”, a remarcat Dumitru Harabagiu. Primarul de Costuleni, Veaceslav Obor, si-a aratat si el disponibilitatea sa faca tot posibilul ca diferentele dintre cele doua localitati cu acelasi nume, Costuleni, sa dispara. 
  “Din timpuri stravechi, aceasta localitate a fost unitara, cu aceeasi vatra, cu aceeasi mosie. A despartit-o tragicul eveniment din 1812, cand Moldova a fost franta in doua de Imperiul Rus”, avea sa spuna putin mai tarziu istoricul Vasile Iucal, directorul Muzeului de Istorie si Etnografie din Ungheni. De atunci a curs multa apa pe Prut, costulenenii de aici si de acolo s-au schimbat, dar au si pastrat traditii si obiceiuri comune. “Trebuie sa scoatem la suprafata acest substrat spiritual comun”, a subliniat Vasile Iucal. Dansul, impreuna cu un expert din Iasi, Aura Dvoracec, lucreaza asupra unei brosuri cu titlul “Promovarea traditiilor si obiceiurilor specifice in Costuleni, Republica Moldova – Costuleni, Romania”, care va fi lansata in curand. 
  “Trebuie sa ne cunoastem cit mai bine, ca in final sa nu mai spunem Costuleniul romanesc-Costuleniul moldovenesc, Costuleniul din dreapta sau stanga Prutului, ci simplu – Costuleni”, a spus profesoara Valeria Popa, membra a delegatiei romane. E nevoie doar de vointa. S-a propus ca in viitorul cel mai apropiat costulenenii de pe cele doua maluri ale Prutului sa organizeze un meci amical la fotbal, apoi sa fie vernisata o expozitie cu lucrari ale mesterilor populari din cele doua localitati gemene, sa fie organizata o vizita a batranilor din Costuleniul din stanga Prutului in Costuleniul din dreapta Prutului, sa se faca schimb de elevi. Idei sunt multe. Ramane ca acestea sa fie realizate.

Lucia Bacalu
22 octombrie 2007 
Sursa: Ziar on-line Moldo-Roman

sus 
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Costulenii de pe ambele maluri ale Prutului construiesc poduri de colaborare

  În satul Costuleni din raionul Ungheni, la 8 noiembrie, de hramul satului, va fi lansată broşura „Promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice în Costuleni, R. Moldova şi Costuleni, România”, comunică Agenţia DECA-press. Este una din acţiunile care construiesc un pod, deocamdată, virtual dintre localităţile cu acelaşi nume de pe ambele maluri ale Prutului, susţin autorităţile de la Costuleni, R. Moldova. 
  La finele săptămânii trecute, după zeci de ani de uitare, locuitorii celor două sate, situate pe o parte şi alta a Prutului, au decis să-şi întindă mâna. În Costuleniul Unghenilor s-a deplasat o delegaţie din Costuleni, judeţul Iaşi. 
  „Din timpuri străvechi, această localitate a fost unitară, cu aceeaşi vatră, cu aceeaşi moşie. A despărţit-o tragicul eveniment din 1812, când Moldova a fost frântă în două de Imperiul Rus”, a remarcat istoricul Vasile Iucal, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Ungheni. 
  Membrii delegaţiei venite de peste Prut au subliniat faptul că au găsit în satul geamăn multe lucruri comune, începând cu broderiile, cu amenajarea bisericii şi terminând cu portul popular. 
  „Trebuie să ne cunoaştem cât mai bine ca în final să nu mai spunem Costuleniul românesc-Costuleniul moldovenesc, Costuleniul din dreapta sau stânga Prutului, ci simplu – Costuleni”, a spus profesoara Valeria Popa, membră a delegaţiei române.

DECA-press
25 octombrie 2007 
Sursa: SCERS

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Despre Costuleni se scrie şi în chineză.

Nu stiu dacă e de bine sau de rău, dar probabil e tot cea ce scrie mai sus.

Sursa: in chineza

sus

 

 

 

 

 

bine ati venit
popular
plopii
f4
f5

 

 

© All rights reserved Costuleni.com
 
 
trimite SMS orange
trimite SMS Moldcell trimite SMS Unite Pro TV Moldova ziarul local Unghiul Makler Ziarul De Garda ziarul Timpul
Trimite un SMS ProTV Chişinău ziarul Unghiul ziarul Makler Ziarul de Gardă ziarul Timpul